Săptămâna muzicii irlandeze (8-14 septembrie 2014)

Muzica folk irlandeză este denumirea generică folosită pentru a denumi diferitele genuri de muzică populară, originare din Irlanda.

Primele colecții de muzică populară ne-au rămas din secolul al XVIII-lea , însă, doar din secolul  al XIX-lea, odată cu înființarea unor ateliere specializate în tipărirea baladelor, apar primele colecții de gen. Printre cei mai importanți culegători de balade  amintim: Colm Ó Lochlainn, George Petrie, Edward Bunting, Francis O’Neill, Canon James Goodman. Majoritatea artiștilor preferau să cânte singuri dar există dovezi conform cărora au existat și orchestre sau grupuri restrânse, începând cu mijlocul secolului al XIX-lea.

Muzica tradițională irlandeză a rezistat foarte bine în fața “agresiunii” culturale a muzicii și cinematografiei americane. Caracterul agrar al economiei insulei și faptul că în Irlanda nu s-au dus lupte în timpul celor două războaie mondiale sunt considerate de cei mai mulți etnomuzicologi ca fiind principalele motive ale acestei rezistențe. Imediat după cel de-al doilea război mondial,  muzica folk irlandeză a devenit din ce în ce mai puțin populară în Irlanda. Ulterior,  după succesul în Statele Unite ale Americii la sfârșitul anilor 50 al formațiilor The Clancy Brothers, Delia Murphy și The Dubliners, muzica irlandeză a redevenit relevantă în rândul publicului larg.

Influențele muzicii irlandeze au stat la baza genului muzical denumit de americani “old-time music”. Fuziunea dintre elementele populare irlandeze și genurile muzicale  precum rock and roll, punk rock și altele au dus la apariția unor formații și soliști cu “rădăcini” irlandeze, precum: Horslips, Thin Lizy, The Chieftains, The Corrs, Clannad,  Enya, Riverdance și Van Morrison.